Asezare geografica
Judetul Vaslui este situat în estul României, la granita cu Republica Moldova si are o suprafata de 5 318 kilometri patrati, reprezentând 2,23 la suta din suprafata tarii. Judetele vecine sunt Iasi, Neamt, Bacau, Vrancea si Galati. Din punct de vedere administrativ, judetul Vaslui se compune din trei municipii (Vaslui, Bârlad si H usi), doua orase (Negresti si Murgeni), 8 1 de comune si 456 de sate.
Principalele forme de relief sunt dealurile joase (în partea centrala si de vest) si câmpiile deluroase (în partea de est). Principalele bazine hidrografice sunt cele ale râurilor Prut si Bârlad. Lacurile naturale nu sunt foarte multe la numar, mai importante fiind cele din lunca Prutului. Predomina lacurile de natura antropica.
Harta judetului Vaslui

Populatia
Populaţia totala a judetului, potrivit datelor recensamântului din 2002, este de 455.049 de locuitori (2,098 la suta din populatia tarii si 12,3 la suta din populatia Regiunii Nord-Est). 49,73 la suta din populatie sunt barbati si 50,27 la suta – femei. Procentajul populatiei urbane este mai mic decât media nationala (39,3 la suta, fata de 52,74 la suta pe plan national), însa grupa de vârsta 0-19 ani este mai bine reprezentata în judetul Vaslui decât pe plan national: 29,46 la suta, fata de 25,17 la suta.

Infrastructura
Lungimea totala a cailor ferate din judet este de 250 de kilometri, cu o densitate a retelei de 47 de km/1000 km 2 , usor mai ridicata fata de media nationala.
Drumurile judetene si comunale necesita modernizari, deoarece în prezent doar 21 la suta dintre acestea sunt asfaltate. Reteaua de drumuri judetene si comunale masoara 1750 de kilometri. Arterele rutiere nationale care strabat judetul au o lungime totala de 381,57 kilometri. Importanta este ruta E581, care face legatura între Bucuresti si Chisinau, prin Husi, pe la punctul de frontiera Albita.
Alimentarea cu apa în sistem centralizat este asigurata în proportie de 92 la suta pentru locuitorii din centrelor urbane si de 15 la suta pentru locuitorii de la sate.
La reteaua de canalizare sunt racordati 68 la suta din locuitorii oraselor si doar 5 la suta din locuitorii satelor.
Alimentarea cu gaze naturale este asigurata în proportie de 50 la suta în mediul urban. La nivel judetean exista un program amplu de modernizare a infrastructurii, atât a celei de transport, cât si a celei de apa-canalizare si de alimentare cu gaze naturale.

Educatie
Reteaua judeteana cuprinde 837 de institutii de învatamânt, din care 387 gradinite, 229 scoli primare, 199 scoli gimnaziale, 18 licee si patru scoli de arte si meserii si postliceale. Numarul total de elevi este de 90856, iar numarul cadrelor didactice de 5393. În ultimii ani, numarul elevilor a scazut continuu, datorita în principal scaderii populatiei de vârsta scolara. Gradul de alfabetizare în judet depaseste 95 la suta.

Protectia sociala este asigurata prin intermediul Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului din judetul Vaslui. Institutia furnizeaza servicii de ocrotire si asistenta persoanelor adulte cu handicap, persoanelor in varsta si altor grupuri sociale vulnerabile, copiilor, precum si familiilor aflate in dificultate. In prezent, exista 2504 copii in sistemul de ocrotire, din care majoritatea sunt plasati la asistenti maternali. In ceea ce priveste protectia sociala a adultilor, in sistemul de asistenta sunt cuprinse 450 de persoane (adulti cu handicap, persoane varstnice si alte categorii de persoane vulnerabile).

Economia judetului - o privire de ansamblu

Economia judetului Vaslui are un caracter predominant agrar, datorita, în primul rând, suprafetei mari de teren agricol, si numarului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural si se ocupa cu agricultura. Cea mai importanta ramura industriala este industria usoara: tesaturi, confectii, tricotaje, încaltaminte. În industria usoara lucreaza majoritatea femeilor din zona. Alte produse reprezentative pentru judet sunt rulmentii, aparatele de masura si control, mobila, produsele alimentare.
In ceea ce priveste exporturile, 66% reprezinta produse ale industriei textile, 18% produse ale industriei de echipamente electrice si de înregistrat, iar 5% produse alimentare. Importurile de produse au urmatoarea structura: materii textile (63%), metale comune (9%), echipamente electrice si de înregistrat (6%), încaltaminte (4%). Cele mai semnificative investitii straine sunt înregistrate în industria de masini si echipamente, industria textila si industria alimentara. In ceea ce priveste distirbutia geografica, exista o concentrare puternica a productiei industriale în localitatile urbane ale judetului, în timp ce zonele rurale au un caracter predominant agricol. IMM -urile constituie un segment important al economiei judetului. Ele sunt mai flexibile, mai receptive la nevoile pietei, mai inovative si mai capabile sa raspunda cerintelor consumatorilor. Majoritatea se ocupa cu comertul (51%); restul sunt active în industrie (33%), servicii (11%) si agricultura (5%).

Agricultura
Beneficiind de soluri fertile, judetul Vaslui are un potential urias pentru dezvoltarea agriculturii. Suprafata agricola totala (reprezentând 75% din suprafata judetului) este de 399.762 hectare, din care:

  • Teren arabil 287.307 hectare
  • Pasuni 86.446 hectare
  • Fânete 7.809 hectare
  • Vii 14.656 hectare
  • Livezi 3.178 hectare

În judetul Vaslui activeaza 450 de agenti economici de industrie alimentara, care prelucreaza toate sursele de materii prime agricole vegetale si animale. Cerealele pentru boabe detin ponderea cea mai mare în ceea ce priveste ocuparea suprafetelor arabile, 69 % din teren fiind plantat cu grâu, porumb, orz si ovaz. Cultura plantelor tehnice ocupa 49.000 de hectare (17 % din suprafata arabila)

Viticultura are traditie îndelungata în Vaslui si reprezinta un sector cu un mare potential pentru atragerea investitorilor. Viile vasluiene au fost apreciate de cunoscatorii în domeniu înca de acum câteva sute de ani. În momentul de fata, ca si celelalte sectoare ale economiei, viticultura are nevoie de o infuzie financiara, pentru a se redresa cu succes. Anual, din viile vasluiene se produc 80 de mii de tone de struguri. Jumatate din aceasta cantitate este destinata vinificatiei în centrele specializate. Viile din Vaslui fac parte din regiunea viticola „Dealurile Moldovei“, cu podgorii de renume ca Podgoria Husi (cu centrele viticole de la Husi, Averesti, Vutcani, Murgeni, Vaslui) si Podgoria Colinele Tutovei (cu centrele viticole de la Iana si Tutova).

Livezile de pomi fructiferi , desfasurate pe suprafata de 3.178 hectare, asigura anual o productie de 10 mii de tone de fructe (mere, prune, cirese, visine, caise), la care se adauga alte 12 mii de tone de la pomii razleti.

Zootehnia ocupa , la sfârsitul anului 2003, 35 la suta din economia judetului.

Dezvoltarea si diversificarea rurala

Datele statistice reliefeaza caracterul predominant agricol al judetului, daca avem în vedere doar doi indicatori statistici: suprafata agricola, care reprezinta 75 la suta din suprafata totala a judetului si structura populatiei ocupate (în prezent, peste 50 la suta din populatia ocupata desfasoara activitati în agricultura). O alta caracteristica a judetului o reprezinta concentrarea activitatii industriale în localitatile urbane ale judetului (98 la suta), locuitorii satelor câstigându-si existenta aproape în exclusivitate din agricultura.
În perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si a reducerii ponderii populatiei ocupate în agricultura, este imperios necesara dezvoltarea altor activitati economice la sate - mica industrie, procesarea produselor agricole, artizanat si alte mestesuguri traditionale, agroturism.

Piata muncii

Datorita orientarii industriei locale, dar si disponibilizarilor care au avut loc ca urmare a restructurarii fostelor întreprinderi de stat, în judetul Vaslui exista un disponibil de forta de munca ieftina si cu un nivel înalt de calificare în urmatoarele domenii: industria de masini si echipamente, industria textila si industria de încaltaminte.
Populatia ocupata reprezinta numai 32,74%din populatia judetului. Aproape 57% se ocupa cu agricultura, 20% sunt angajati în industrie, 6% în comert, 6% în servicii, 5% în învatamânt, 1% în administratia publica, 2% în constructii si 3% în sanatate si asistenta sociala.
La nivel de municipii si orase situatia se schimba, deoarece populatia ocupata reprezinta un procent de 79% din populatia activa.
Rata somajului a inregistrat un maxim de 22,2 in luna martie 2002, minimul inregistrandu-se in luna septembrie a anului 2005, respectiv 7,8%. Daca la sfarsitul anului 2002 se inregistra un numar de 28.103 someri, din care 35,28 % erau femei, la sfarsitul lunii octombrie 2005 sunt inregistrati 14.991 someri din care 37,91% sunt femei. Exista diferente intre mediul urban si rural. Spre ex. in mediul urban populatia ocupata reprezinta un procent de 79% din populatia activa. Diferenta o constituie somerii, persoanele angajate in afara judetului si persoanele care realizeaza venituri din propriile gospodarii.

 

 

Sesizati faptele de coruptie ale personalului Ministerului Administratiei si Internelor la telefon 0800.806.806 - linie telefonica gratuita a Directiei Generale Anticoruptie.
Anticoruptie

Numarul de accesari www.prefecturavaslui.ro
hit counter
html hit counter

 

© 2009 Institutia Prefectului Judetului Vaslui, All Rights Reserved